BluePink BluePink
XHost
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink
 
Home Dezvoltare Realizari Engleza Francaise Contact

slaviciIoan Slavici
Ioan Slavici (poreclit se pare Ioan Sârbu) s-a nascut la 18 ianuarie 1848 la Siria si era fiul unui cojocar Sava Slavici din Siria Világos lânga Arad si al Elenei Borlea, fiica preotului din Maderat. Dupa învataturi capatate în sat, apoi la liceul din Arad si cel din Timisoara al minoritatilor (ca sa învete nemteste) ramâne doi ani acasa ca apoi sa mearga la Pesta sa învete dreptul, dar fara tragere de inima pentru ca lui îi placeau psihologia si în general filozofia.Slavici marturiseste ca se complacea bine în societatea maghiara si ca se înstrainase de cea româna careia nu-i cunostea nici "trecutul, nici literatura". Era atunci epoca în care "Junimea" strângea o seama de bucovineni si ardeleni ce exercitau asupra literaturii o înrâurire covârsitoare si determinau în parte o noua stare de spirit. Înca din aceasta epoca si numai în mediile studentilor de peste munti se naste ideea unei Românii corupte si bizantine. Unii se simt dezradacinati si cânta satul, altii, ca Ioan Slavici, se cred datori a lua biciul în mâna si a încerca pedepsirea unei societati putrede.
Abia pe la sfârsitul anului 1869, când merse la Viena, Slavici cunoscu pe Eminescu si prin el lucrurile românesti. Eminescu îl puse, în 1871, în legatura cu Convorbirile, carora le trimise Studii asupra maghiarilor si dupa aceea Povesti. La 24 iulie 1872 se întoarce la Siria si redacteaza în aprilie 1873 Umoristul(Gura satului) colaborând cu numele de Ioan Slaviciu Borlescu. Dupa 1876 îl gasim la redactia ziarului Timpul, iar din 14 aprilie 1884 organizeaza ziarul Tribuna la Sibiu. Cu toate ca avea o viziune politica foarte combatuta(pentru carte face si temnita la Vatz în 1889)Slavici era un om pasnic caruia îi placea aerul familial, gradinaritul, fotografia, sculptura în lemn. A avut si o descendenta bogata si ramuroasa trecând granitele tarii. Slavici s-a stins din viata la 17 august 1925 la Panciu.Opera lui Slavici este remarcabila; ea nu idealizeaza si nu trateaza cazuri de izolare. Oamenii sunt dârzi, lacomi, întreprinzatori, intriganti, cu parti bune si rele, asa cum trebuie sa fie o lume comuna. Daca ar fi avut mai multa capacitate de lucru, Slavici ar fi putut da o comedie umana a satului. Limba împiedicata si neaose e un instrument de observatie excelent în mediul taranesc. Scriitorul deschide nuvelele printr-un fel de acord stilistic: Ierte-l Dumnezeu pe dascalul Pintilie!…Pe parintele Trandafir, sa-l tina D-zeu! …Strânge, drege si culege ca sa aiba pentru sine si pentru altii.Urmareste cu efecte de cadenta ticurile de vorbire ale eroilor: Dascalul Claita zice la tot pasul: "Pentru ca sa vezi d-ta". Nuvela Popa Tanda ascunde o intentie de economie politica(aceea de a arata caile posibile de înrâurire asupra taranului). Întrupare a spiritului de colonizare, Popa Tanda e o figura de neuitat.
Tot asa de vii sunt Budulea Cimpoierul cu Hutu lui. slavici1Aici se trateaza misterul psihologic al unor fiinte cu înfatisare neînsemnata în copilarie si un caz de ambitie în clasa de jos. La îndemnul învatatorului, Hutu merge la scoala si prinde gust. Doreste sa devina învatator si pleaca la scoala la oras; aici vrea sa se faca institutor intrând la gimnaziu de la care capata ispita de a se face profesor. Merge la seminar si poate fi protopop dar ambitia creste si Hutu renunta la Livia, iubita lui, pentru ca vrea sa se calugareasca spre a ajunge mitropolit. Slavici putea sa faca din aceasta nuvela un mare roman balzacian, zugravind marile energii reci. Pentru a da satisfactie etica cititorului întrerupând desfasurarea normala a personajului, ce înclina spre o ambitie devoranta, el îl pune sa se razgândeasca si sa se multumeasca cu protopopia, casatorindu-se din dragoste cu sora acelei fete pe care, iubind-o, o sacrificase planurilor lui marete.Mai putin compusa si de aceea trecuta cu vederea, Moara cu noroc e o nuvela solida, cu subiect de roman. Marile crescatorii de porci în pusta aradeana si moravurile salbatice ale porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor americane cu imense prerii si cete de bizoni. Ca în toate mediile pastorale, ordinea sociala se separa de civilizatia de stat si se bizuie pe pacte proprii. Samadaul Lica este un hot si un ucigas, acoperit de persoane tari, interesate sa aiba un om cu experienta. Cârciumarul Ghita se aseaza în drumul porcarilor, unde se câstiga bani multi si se pune la mijloc între ordinea juridica a statului si legislatia mutuala a hotilor. Drama lui complexa e analizata magistral. Ghita e duplicitar: vrea sa strânga bani murdari dar ar voi si sa ramâna om cinstit. Se întelege si cu samadaul dar se pune în legatura, fara completa sinceritate, cu jandarmul Pintea. Excesul de siretenie pierde pe cârciumar.Scormon, La crucea din sat, Gura satului, Vecinii alcatuiesc un tablou etnografic al satului, observat în clipele lui rituale, logodna, praznic, claca. Psihologia stereotipa a colectivitatii e trasa cu o mâna sigura. Se studiaza în civilizatia sateasca miscarea de opinie publica (Ce va zice lumea?),distanta de clase, prestigiul personal. În fata lui Mihu, pretutindeni pe unde trece, oamenii îsi descopera capetele, iar nevestele tinere si copiii îi ating cu mâna fruntea. Pe o punte se naste între Cosma si Mihu un conflict de precedenta. Merg amândoi pâna la mijlocul puntii si cu "obrajii rositi" Cosma e silit sa dea înapoi.(Gura satului)
Slavici e un observator al sufletului disimulat si crispant de mut. Iubirile, dusmaniile se desfasoara în stilul taciunilor sub cenusa. Badea Mitru si naica Floarea, au jignit cu vorba "sluga" pe Bujor, feciorul pe care l-ar dori ginere pentru fata lor Ileana. Apoi vine împacarea, cu multe formalitati.( La crucea din sat). Cu greu se împaca si Andrei cu Baciu, dupa ce acesta din urma a pârât pe cel dintâi, pe nedrept, de a fi dat foc casei sale.(Vecinii I ). Iorgovan, feciorul lui Busuioc bogatoiul, iubeste pe Simina din Paduri, pe care de asemenea o vrea de nevasta si sluga Sofron. Expresia sentimentelor e plina de dificultati, tradusa în scene mute. Protocolul rural stânjeneste efuziunile între Simina si tatal sau. Cazuistica se complica, înceata si acoperita, pâna la moartea prin accident a lui Iorgovan. Ca un comentariu etnografic la o astfel de psihologie rituala poate servi evocarea târgului de oameni pentru seceris din tinutul Aradului. (Padureanca ).Aceeasi psihologie mocnita se analizeaza si în nuvela Vatra parasita. Ana, vaduva, a facut învoiala cu Zamfir, pe care l-ar dori de barbat, dându-i în exploatare o moara si vatra satului parasita din pricina revarsarii apelor. Nici unul, nici altul, când e vorba de folosul propriu, nu se lasa amagit, ci cauta sa scoata cât mai mult. Spre mai bunul mers al morii, Zamfir face un zagaz, pentru care trebuie bani. Ana îl îndruma la frate-sau om bogat, dând bani cu camata, care se bucura sa încurce pe Zamfir în datorii spre a lua el moara si vatra. Însa când zagazul e gata, baga de seama ca apa se lateste peste niste ogoare luate în temeiul unor datorii de la Bucur. Ghita rupe pe furis zagazul si se îneaca. slavici3Toate se petrec fara violente, în miscari sufletesti piezise, sugerate de chiar figura acra a lui Ghita.Sunt frecventi eroii lacomi de bani, avari, speculanti în nuvelele: Vecinii II, Negrea-Batrânul, Spiru Calin, Tata Melania, Mâhnirile lui Trica, Comoara.
Slavici s-a aventurat sa zugraveasca lumea meseriasilor si mica-burghezie din Bucuresti(pantofari, carutasi, oboreni, spalatorese, croitori, caldarari, zugravi, frizeri, curelari, cârciumari în Dealul Spirii). Lipsita de protocolul vietii rurale, aceasta lume, saraca sufleteste, apare vulgara si nu prea pitoreasca. Scriitorul are intentia de a deplânge tragediile orasului în nuvelele Nuta si Saracuta de ea.Pentru epoca în care a aparut, Mara trebuia sa însemne un eveniment, astazi romanul acesta apare ca un pas mare în istoria genului. Cu mult înaintea lui Rebreanu, Slavici zugravise puternic sufletul taranesc de peste munti si cu atâta dramatism, încât romanul este aproape o capodopera.Întâi de toate izbeste la acest roman culoarea vie a fondului pe care se sprijina eroii(Mara - precupeata vaduva din Radna, Persida, Trica, Huber, Huberoae, Natl, teologul român Codreanu). Avem în fata oameni tacuti, greu de urnit, încapatânati în prejudecatile si obiceiurile lor, la care gândirea colectiva e mai puternica decât cea individuala. Arhaitatea miscarilor este îngreunata si de factorul rasial, caci de o parte stau nemtii, iar de alta românii, blânzi în raporturile personale, ironici într-ascuns si neclintiti în egoismul de natie. Slavici n-are nimic din spiritul de înfrumusetare a vietii rurale, atribuit mai târziu samanatoristilor. Taranii lui(ca si la Rebreanu), sunt egoisti, avari, îndaratnici, dusmanosi dar totodata iertatori si buni, adica cu acel amestec de bine si de rau ce se afla la oamenii adevarati. Toti eroii traiesc cu o vigoare extraordinara.Slavici a intuit prea bine si rotatia caracterului într-o familie, fenomen mai însemnat si mai evident într-o societate rudimentara. Cu toate ca s-ar parea ca stau fata în fata tinerii cu noua mentalitate si batrânii întepeniti în prejudecati, de fapt nu e vorba decât de o scurta criza de transmitere a deprinderilor ereditare.Însusirea esentiala a lui Slavici este însa de a analiza dragostea, de a fi un poet si un critic al eroticii rurale, dintr-o provincie cu oameni mai propasiti sufleteste, în stare de nuante si de introspectii. Jumatate din roman noteaza încet, rabdator, aprinderea, propagarea si izbucnirea iubirii la o fata constienta prin frumusete de farmecele ei, întâi provocatoare si nehotarâta, apoi stapânita si în stare de orice jertfa.Constructia romanului e sigura, cu nimic artificial, iar încheierea vine când toate faptele sunt coapte spre a rodi. Uciderea însasi a lui Huber de catre Bandi se îndreptateste prin ereditate caci Bandi e copilul unei nebune, el însusi cu simptome de dementa si omorul nu e decât ultimul act al izbucnirii nebuniei.În Cel din urma Armas, Slavici a voit sa studieze ca si în Mara crizele de formare ale unei familii, de asta data în clasa boiereasca din România Veche si sa demonstreze acoperit ca cele mai bune intentii se naruiesc într-o astfel de societate.Dar Slavici nu are simtul vietii orasenesti de dincoace, pe care în fond o dispretuieste, nici o foarte buna cunoastere a clasei boieresti. Viata burgheza e înfatisata vulgar, cam în felul, lui Delavrancea în scrierile de început, redusa la privelistea birtului cu "mititei" si cu "carne cu varza".Cel din urma armas, roman cu actiunea între 1874-1878 e si o cronica romantata a epocii în care apar ca personaje Titu Maiorescu, Caragiale, Th. Nica si altii.În ce priveste stilul, se observa la Slavici o predilectie pentru limba împiedicata, greoaie si didactica, cu constructii si expresii ca "vorba e", "abunoara", cu vorbe neaose cautate înadins si presarate peste tot.Slavici s-a ocupat si cu lucrari de domeniul istoriei, între care si un manual de istorie universala. Ele i-au dat ideea de a scrie doua "naratiuni": Doi batrâni si Manea.Din activitatea dramatica a lui Slavici e de retinut comedia taraneasca Fata de birau; de mai mic interes sunt comedia Toane sau vorbe de claca si drama istorica Gaspar Gratiani.